Beschreibung
"Nu sunt interesat de mine ca subiect de pictura, ci de ceilal¿i, în special de femei..." Frumoase, senzuale ¿i mai ales erotice, picturile lui Gustav Klimt vorbesc despre o lume a opulen¿ei ¿i a timpului liber, care pare a fi la eoni distan¿a de mediul aspru ¿i postmodern în care traim acum. Subiectele pe care le trateaza - alegorii, portrete, peisaje ¿i figuri erotice - nu con¿in practic nicio referire la evenimente externe, ci se straduiesc mai degraba sa creeze o lume în care frumuse¿ea, mai presus de orice altceva, este dominanta. Utilizarea culorilor ¿i a modelelor a fost profund influen¿ata de arta Japoniei, a Egiptului antic ¿i a Bizan¿ului. Ravenne, perspectiva plana, bidimensionala a picturilor sale ¿i calitatea frecvent stilizata a imaginilor sale formeaza o opera impregnata de o senzualitate profunda ¿i în care figura femeii, mai presus de toate, domne¿te. Primele lucrari ale lui Klimt i-au adus succesul la o vârsta neobi¿nuit de tânara. Gustav, nascut în 1862, a ob¿inut o bursa de stat pentru a studia la Kunstgewerbeschule (¿coala de Arte ¿i Meserii din Viena) la vârsta de paisprezece ani. Talentele sale de desenator ¿i pictor au fost rapid remarcate, iar în 1879 a format Künstlercompagnie (Compania arti¿tilor) împreuna cu fratele sau Ernst ¿i cu un alt student, Franz Matsch. A doua parte a secolului al XIX-lea a fost o perioada de mare activitate arhitecturala la Viena. În 1857, împaratul Franz Joseph a ordonat distrugerea fortificäiilor care înconjurau centrul medieval al oräului. Rezultatul a fost Ringstrasse, un nou cartier în devenire, cu cladiri magnifice ¿i parcuri frumoase, toate platite din bani publici. Prin urmare, tânarul Klimt ¿i partenerii sai au avut numeroase ocazii de a-¿i arata talentul ¿i au primit de timpuriu comenzi pentru a contribui la decorarea spectacolului organizat pentru a sarbatori nunta de argint a împaratului Franz Joseph ¿i a împaratesei Elisabeta. În 1894, Matsch s-a mutat din atelierul lor comun, iar în 1897 Klimt, împreuna cu cei mai apropiäi prieteni ai sai, a demisionat din Künstlerhausgenossenschaft (Societatea Cooperativa a Arti¿tilor Austrieci) pentru a forma o noua mi¿care cunoscuta sub numele de Secesiune, al carei pre¿edinte a fost ales imediat. Secesiunea a avut un mare succes, organizând atât o prima, cât ¿i o a doua expozi¿ie în 1898. Mi¿carea a câ¿tigat destui bani pentru a comanda propria cladire, proiectata pentru ea de arhitectul Joseph Maria Olbrich. Deasupra intrarii se afla motto-ul sau: "Fiecarei epoci arta sa, artei libertatea sa". Începând din jurul anului 1897, Klimt ¿i-a petrecut aproape fiecare vara pe Attersee cu familia Flöge. Acestea au fost perioade de pace ¿i lini¿te în care a realizat picturile de peisaje care constituie aproape un sfert din întreaga sa opera. Klimt a facut schi¿e pentru aproape tot ceea ce a facut. Uneori existau peste o suta de desene pentru un singur tablou, fiecare dintre ele prezentând un detaliu diferit - o piesa de îmbracaminte sau o bijuterie, sau un simplu gest. Cât de excep¿ional a fost Gustav Klimt se reflecta, probabil, în faptul ca nu a avut predecesori ¿i nici adep¿i adevaräi. I-a admirat pe Rodin ¿i pe Whistler, fara a-i copia servil, ¿i a fost admirat la rândul sau de mai tinerii pictori vienezi Egon Schiele ¿i Oskar Kokoschka, ambii fiind foarte influen¿äi de Klimt.
